Seth
Moderator
 Din: de undeva de jos
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 351
|
|
O mitologie este un ansamblu relativ coerent de mituri, întâmplări care descriu o anumită religie sau un sistem de valori. Cuvântul "mitologie" provine din limba greacă (μυθογια , din fuziunea cuvintelor "mythos" ("poveste" sau "legendă" şi "logos" ("cuvânt". Miturile sunt în general opere literare narative tradiţionale ce au rolul de a explica diferite fenomene ale naturii, originea omului şi a animalelor, etc. De obicei, miturile implică prezenţa unui element sacru, a unor zeităţi, a unor forţe fabuloase, supraomeneşti. Miturile se suprapun adeseori cu legendele, diferenţele dintre acestea fiind că legendele au un sâmbure de adevăr, în timp ce miturile sunt în totalitate imaginare.
Termenul "mitologie" poate desemna de asemenea totalitatea miturilor dintr-o cultură sau o religie (de exemplu: mitologie greacă, mitologie egipteană, mitologie nordică sau o ştiinţă care se ocupă cu reconstruirea, studiul şi interpretarea unor mituri.
Mitologia ca sistem general este elaborată începând din stadiul culturii primitive, până în momentul apariţiei civilizaţiei tehnice timpurii şi a formelor ei de gândire teoretică, adică până atunci când mitologia - ca sistem integral - este absorbită şi codificată - integral sau în parte - de religie.
Definită dinăuntrul ei, subiectiv, mitologia este o încercare globală de cunoaştere absolută a universului, deci o filosofie incluzând demersul mistic şi o ştiinţă generală excluzând experimentul, şi care se constituie în orice cultură primitivă.
Marile mitologii se formează - pentru fiecare grup uman în parte - între mezolitic şi sfârşitul neoliticului, adică atunci când oamenii îşi înlesnesc existenţa printr-un mod de viaţa nou, de oarecare confort asigurat, faţă de riscurile traiului precedent, peregrin şi aleator, din civilizaţia cinegetică şi pescărească. În acest cadru începeau să se compună epic şi primele mituri coerente, a căror datare este imposibil de făcut("dar important e să nu confundăm << vârsta >> unei concepţii religioase cu data primului document care o atestă" - Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, I, Cuvânt înainte, 1976).
Mitologiile naţionale îşi au fiecare personalitatea lor, reflectând concepţia despre zonele necunoscute din om şi univers a poporului, tribului sau grupului uman respectiv.
În majoritate aceste mitologii arhaice sau antice primitive a cărei concepţie o reflectaseră în epoca de formare a miturilor, au ajuns la noi în transcripţii fie literare (epopeile lui Homer, Theogonia lui Hesiod, Mahābhārata), fie teologie (Biblia, Avesta), fie istorie (Popol Vuh, Kojiki, Huainan zi a lui Liu An), fie folcloristice (Edda Veche, Kalevala), fie filosofice (Veda, ciclul Upanişad), fie etnografice. Astfel, fiecare mitologie s-a reorganizat treptat, constrânsă de copişti, traducători, poeţi, istorici, filosofi, etnografi şi folclorişti şi mai puţin teologi, şi supusă unor operaţii complicate de triere, interpolare, replicare filosofică, resistematizare istorică, restilizare poetică (cu filtrarea naraţiunii mitice prin alegorie); iar cea mai gravă constrângere a suferit-o prin repunerea ei în cadrele canoanelor doctrinare gândite de teologi; în toate aceste cazuri (şi chiar în cele mai fidele tradiţiei) s-au obţinut mitologii naţionale supuse concepţiei altei civilizaţii şi altei culturi, depăşind pe cea care a creat miturile.
Templul lui Hefaistos, a stil doric in Atena Grecia, 449 î.e.n.
Templul lui Hefaistos, a stil doric in Atena Grecia, 449 î.e.n.
_______________________________________
  
|
|
